Metatarsalgia (durerea plantara la nivelul antepiciorului)

 

- CE ESTE METATARSALGIA : durerea plantara anterioara, resimtita sub capetele metatarsiene, aparuta ca urmare a unui hiper-sprijin la nivelul antepiciorului (hiper-presiune).

    • se insoteste de banala « batatura » din talpa antepiciorului (hiperkeratoza),;
    • reprezinta prima complicatie aparuta in evolutia  monturilor (hallux valgus).
    • mersul devine dificil si dureros, dar nu din cauza "bataturii", ci a hiper-sprijinului de la nivelul ante-piciorului.

    - CE ESTE BATATURA?

    • "batatura" reprezinta raspunsul tegumentului plantar la hiper-presiunea de la nivelul antepiciorului.
    • este doar o modalitate prin care pielea se apara, ingrosandu-se si permitand astfel mersul fara durere.
    • nu reprezinta o cauza a suferintei, ci doar efectul hiper-presiunii de la nivelul ante-piciorului.
    • desi „banala”, aceasta batatura se insoteste de o mare suferinta la mers, fiind primul motiv de consultatie in chirurgia ante-piciorului.

     

    - CARE ESTE CAUZA ?


    Daca in cazul hallux valgus (monturi) nu se cunoaste cauza aparitiei, metatarsalgia are o cauza precisa, si anume hiper-presiunea de la nivelul capetelor metatarsiene, favorizata de:

    • hallux valgus („monturi”), prin sprijinul insuficient pe articulatia metatarso-haluciana si transferul greutatii corpului catre metatarsienele laterale;
    • hallux rigidus, prin eschiva pasului;
    • obezitatea, prin supra-solicitarea permanenta a ante-piciorului;
    • incaltamintea necorespunzatoare, pantofii cu toc foarte inalt sau, din contra, lipsiti total de toc;
    • supra-utilizarea antepiciorului, in cazul sportivilor sau in cazul profesiilor ce necesita stationarea prelungita in picioare si mersul pe distante lungi;
    • conformatia particulara: picior scobit (pes cavus), anomaliile de lungime sau de inclinatie ale unor metatarsiene, piciorul stramb congenital sau dobandit, echinism, tendon calcaneean (Achile) scurt etc;
    • traumatisme, arsuri, boli de tip neurologic, metabolic (picior diabetic, guta), vascular (arteriopatia obliteranta), reumatologic (poliartrita reumatoida, lupus eritematos sistemic, spondilita ankilozanta, artrite reactive, reumatismul psoriazic etc);
    • interventii chirurgicale esuate, prin transferul presiunii de pe un metatarsian pe altul (metatarsalgii „de transfer”) ;
    • exista si metatarsalgii localizate, cum ar fi "sindromul idiopatic al celei de-a doua raze", maladia Freiberg, unele cu origine post-traumatica (fracturi consolidate vicios) sau iatrogena (interventii chirurgicale esuate).

     

    - TIPURI:

    • metatarsalgiile pot fi globale sau localizate (partiale);
    • cele localizate pot fi mediale (la nivelul primului metatarsian), mediane (la nivelul metatarsienelor centrale) sau laterale (la nivelul metatarsienelor laterale); fiecare dintre aceste tipuri de metatarsalgii are cauze specifice, simptome variabile si tratamente diferite.

     

    - CE ACUZA PACIENTII?

    • dureri plantare intense la nivelul antepiciorului, determinate sau agravate de mersul prelungit;
    • prezenta hiperkeratozelor („bataturilor”), tot mai dificil de gestionat prin ingrijiri cosmetice locale;
    • limitarea progresiva a perimetrului de mers (distanta maxima ce poate fi parcursa);
    • mersul descult este, aparent paradoxal dar logic, mai dureros decat incaltat.

     

    - EXAMENUL CLINIC studiaza:

        • conformatia piciorului si relatia cu intreg membrul pelvin;
        • sediul exact al durerilor si prezenta eventualelor deformatii asociate (hallux valgus, grife digitale, picior scobit);
        • starea tegumentului si localizarea precisa a hiperkeratozelor ("bataturilor");
        • grifele digitale si deformatiile ungheale;
        • mobilitatea intregului picior, mersul, starea articulatiilor intregului membru pelvin;
        • starea incaltamintei si deformatiile acesteia (trebuie evitat portul incaltamintei noi cu ocazia consultatiei).

       

      - EXAMENUL PARACLINIC

      • radiografia ofera informatii asupra conformatiei oaselor piciorului sau asupra existentei altor deformatii osoase, nefiind insa un examen obligatoriu si nici indispensabil;
        • examenul podoscopic direct obiectiveaza presiunile crescute din anumite puncte plantare; acest examen nu este indispensabil, ci reprezinta doar un complement al examenului clinic.
        • examenul baro-podometric static ("amprenta computerizata") a cazut in desuetudine, odata cu studierea dinamica moderna a presiunilor plantare (in timpul mersului)
        • examenul neurologic specializat poate fi deseori necesar (metatarsalgiile apar deseori in afectiuni neurologice periferice sau chiar centrale);
        • examenul CT poate fi util rareori, pentru studierea geometriei antepiciorului, in timp ce examenul IRM ("RMN") poate eventual decela prezenta inflamatiilor articulare locale (fiind utilizat rarissim).

       

      - TRATAMENTUL NECHIRURGICAL:

        • limitarea ortostatismului prelungit si a perimetrului de mers; simpla limitare a mersului si a "statului in picioare" poate avea efecte spectaculoase.
          • alegerea unui tip de incaltaminte comoda, amortizanta (excluzand talpa din piele naturala), suficient de larga si avand un toc moderat (nu prea inalt dar nici absent);
          • normalizarea greutatii exclusiv prin dieta, si in nici un caz prin miscare exagerata (sport). Miscarea excesiva nu face decat sa agravaze metatarsalgia (batatura).
          • gestionarea bolii de baza, care a determinat metatarsalgia: obezitate, diabet, boala neurologica centrala sau periferica, poliartrita reumatoida, guta etc.
          • limitarea sporturilor agresive pentru ante-picior (jogging, foot-ball, atletism, aerobic, gimnastica, tenis etc);
          • talonetele (ortezele plantare), daca sunt corect executate (ceea ce se intampla rarissim in Romania), pot determina reducerea semnificativa a suferintei, fara insa sa trateze originea metatarsalgiei. Prin urmare, se poate spera doar un efect paleativ si nu unul curativ, de tip definitiv.
          • trebuie evitate talonetele de serie, dar si cele bazate pe asa-zisa "amprenta computerizata". Confectionarea talonetelor este un proces laborios, se desfasoara 100% manual, necesita pregatire podologica specializata si presupune re-adaptarea periodica (lunara) a talonetelor timp de cateva luni.
          • ingrijiri locale tip cosmetic-pedicura la nivelul kiperkeratozelor ("bataturilor") sau al grifelor digitale ("degete in ciocan"); nu trebuie exagerata indepartarea cosmetica a hiper-keratozelor, din simplul motiv ca acestea se vor reface rapid (nu este inlaturata cauza producerii acestora). Batatura nu reprezinta o problema in sine, ci trebuie privita ca pe o metoda de auto-protectie a organismului (a pielii) impotriva unei agresiuni externe (hiper-sprijinul), prin urmare nu trebuie niciodata inlaturata. Inlaturarea acestui mijloc de protectie (batatura) va conduce la aparitia si persistenta unor plagi extrem de greu de tratat.
          • trebuie evitata strict eliminarea prin cauterizare, “laser”, chimica sau chirurgicala a kiperkeratozelor (“bataturilor”); consecintele acestor "manopere" pot fi dramatice, mergand pana la plagi profunde, infectii osoase. Indepartarea medicala a "bataturilor" (hiper-keratozelor) este o operatiune lipsita de logica si totalmente de evitat.
          • tratament complementar de tip kineto-terapie, mai ales in cazul tulburarilor neurologice sau al retractiilor musculare;

         

        - TRAMENTUL CHIRURGICAL:

          • se aplica doar dupa esecul tratamentului conservator bine coordonat timp de ani de zile;
          • in nici unul dintre cazuri nu comporta excizia (inlaturarea) bataturii. Hiper-keratoza dispare spontan in cateva luni, ca urmare a normalizarii presiunilor plantare realizata prin interventia chirurgicala.
          • exista tehnici chirurgicale moderne, bine codificate si adaptate fiecarui caz, ce incearca sa restabileasca armonia arhitecturala a ante- piciorului;
          • chirurgul este obligat adesea sa recurga la o chirurgie "globala" a ante-piciorului, ce trateaza atat hallux valgus-ul (monturi), cat si grifele digitale si metatarsalgiile, ca unica solutie pentru obtinerea unui picior nedureros si util lpentru mers;
          • presupune o planificare preoperatorie riguroasa, o reflexie indelungata, realizata de catre un chirurg bine antrenat si cu o experienta vasta, evitand astfel esecurile dureroase si mutilante.

           

          - ANESTEZIA

            • este de tip loco-regional, fiind singura anestezie ce permite  „gestiunea durerii” si confort maximal post-operator.
            • prin absenta durerii, aceasta anestezie permite mersul cu sprijin imediat;
            • consultatia pre-anestezica este utila pentru echilibrarea afectiunilor pre-existente sau descoperirea unora necunoscute pana atunci, ce pot amana sau chiar contraindica interventia.

             

            - DURATA SPITALIZARII

              • este cea clasica in chirurgia piciorului, de 24-48 ore si depinde de tipul si de amploarea interventiei, de varsta pacientului, de maladiile supra-adaugate etc; deseori este o spitalizare de tip ambulator (one-day-surgery)
              • este conditionata 100% de managementul durerii.

               

              - REZULTATUL:

                • este spectaculos in plan estetic, dar si mai spectaculos pe plan functional (disparitia durerilor plantare)  ;
                • durerile dispar imediat iar kiperkeratozele (« bataturile ») dispar in 3-4 luni, indirect, prin normalizarea presiunilor plantare de la nivelul antepiciorului.
                • mersul este posibil pe distante din ce in ce mai mari ;
                • se poate relua progresiv activitatea normala si chiar cea sportiva.

                 

                - POSTOPERATOR

                • exista aceleasi exigente si limitari ca si in cazul corectiei "monturi-lor";
                • sunt necesare masuri de combatere a edemului;
                • durerea este auto-gestionata, cu ajutorul analgezicelor banale;
                • trombo-profilaxia specifica este recomandabila;
                • antibioterapia profilactica este total inutila si chiar periculoasa;
                • incaltamintea va fi adaptata volumului piciorului; trebuie mentionat edemul rezidual post-operator ce se mentine 2-3 luni, ce obliga la adoptarea unui gen de incaltaminte mai larga.
                • activitatea trebuie limitata in mod corespunzator si va fi reluata progresiv ;
                • se vor aplica exercitii de auto-reeducare articulara metatarso-falangiana.

                 

                - VINDECAREA 


                Este obtinuta in 6-10 saptamani si depinde de:

                • tipul operatiei si complexitatea acesteia;
                • gradul deformarii;
                • bolile cauzatoare sau supra-adaugate;
                • foarte important: fumatul intarzie mult consolidarea osoasa si creste enorm rata complicatiilor. Prin urmare sfatuim pacientii la abstinenta tabagica cel putin 6 luni, 3 pre- si 3 post-operator.
                • vindecarea este spectaculoasa in cazul practicarii tratamentului optim, pacientul regasindu-si un picior armonios, capabil de mers si activitati sportive.

                 

                 

                - PROFILAXIA: se realizeaza, ca in toate afectiunile piciorului, prin evitarea obezitatii si a eforturilor exagerate, prin portul unui tip de incaltaminte care sa nu traumatizeze piciorul. Nu exista o incaltaminte-miracol, fiecare om gasindu-si o solutie de compromis in functie de natura activitatii si de exigentele modei.

                 

                 

                - Sindromul  (boala) Morton

                • Nu reprezinta o boala in sine, ci doar un sindrom, adica un complex de simptome si manifestari clinice, cel mai adesea superpozabile metatarsalgiei si datorate acsteia. Contrar celor vehiculate in lumea ortopediei, este o manifestare extrem de rara.
                  • La nivel anatomic nu  constatam o formatiune tumorala (asa-zisul "nevrom"), ci marirea in volum (hipertrofierea) unui nerv, cu aparitia unui "pseudonevrom" in spatiul inter-metatarsian 3  (mai rar in spatiul 2).
                  • Este un sindrom compartimental, fiind datorat hiper-presiunii  dintr-un compartiment inextensibil, care comprima nervul si-i determina hipertrofia (marirea de volum).
                  • Cea mai frecventa cauza este metatarsalgia (cu care este adesea confundat, datorita simptomelor similare) , prin urmare cauzele metatarsalgiei sunt si cauzele sindromului Morton.

                 

                - Simptomele

                • manifestarile clinice se  aseamana cu cele din cazul metatarsalgiei,
                • apar manifestari de tip neurologic ("descarcari electrice", arsuri, amorteli etc) in timpul mersului, ce determina pacientul sa se descalte imediat (tipic sindromului Morton)..

                 

                - Diagnosticul

                • este 100% clinic, bazandu-se pe interogatoriu (anamneza) precum si pe examinarea clinica directa;
                • metodele paraclinice dau rezultate fals-pozitive (echografie, IRM, EMG), fiind de aceea rarissim practicate. Doar radiografia corect executata poate avea relevanta, permitand masurarea lungimilor si unghiurilor specifice arhitecturii ante-piciorului.

                 

                - Tratamentul:

                  • initial conservator: normalizarea greutatii, evitarea mersului pe distante lungi, adaptarea incaltamintei, eventual portul unor sustinatori plantari corect executati, asigurand vindecarea in peste 90% din cazuri;
                  • rarissim chirurgical (in caz de esec al tratamentului conservator bine condus), constand in neuroliza si rarissim neurectomie (eliberarea nervului sau indepartarea lui), pe cale "deschisa" sau percutanata.
                  • tratamentul chirurgical provoaca cel mai adesea esecuri grave si complicatii dificil de gestionat (reaparitia durerilor si aparitia unui veritabil "nevrom"). Trebuie tratata cauza (sindromul compartimental, metatarsalgia) si nu efectul (pseudonevromul).

Afectiunile antepiciorului