Deformatiile degetelor

 

Reprezinta cel mai frecvent motiv de consultatie in chirurgia ante-piciorului. Deformatiile pot fi congenitale (rarissim), dar cel mai adesea sunt dobandite, ca o complicatie obisnuita a monturilor (hallux valgus), a piciorului scobit (pes cavus), a unor afectiuni neurologice, iatrogen (interventii nereusite), mai rar post-traumatic (fracturi, arsuri, plagi).

 

# Grifa digitala ("deget in ciocan")

 

  • Grifa digitala reprezinta deformarea degetului "in gheara", ca urmare a retractiei tendoanelor ce actioneaza asupra asupra sa. Reprezinta o deformatie a degetului in plan sagital (antero-posterior).
  • De fapt, exista un dezechilibru intre actiunea muschilor flexori si extensori ai degetului, respectiv intre muschii extrinseci si cei intrinseci.
  • grifa digitala « fiziologica » este aspectul normal al degetelor in timpul pozitiei ortostatice (« stat in picioare »), tine de normalitate si nu trebuie sa ingrijoreze.
  • grifa permanenta, patologica este cunoscuta sub denumirea populara de „deget in ciocan” si se insoteste de multiple „bataturi” locale sau in planta („talpa”) piciorului. Degetul isi pierde atat functia de sprijin cat si cea propulsiva, cu consecinte nefaste asupra intregului antepicior (luxatii metatarso-falangiene, conflicte intre degete).

    • exista tipuri diferite: grifa proximala, cea distala, cea totala si cea totala inversata, fiecare putand fi reductibila, fixata si/sau asociata cu luxatia metatarso-falangiana.

    - Originea

    • cel mai adesea este o complicatie evolutiva din cadrul tulburarilor statice ale ante-piciorului (monturi);
    • congenital, dizarmonii de lungime a piciorului,  picior scobit, deformatii izolate a halucelui ("degetului mare");
    • traumatisme, arsuri;
    • boli neurologice centrale sau periferice, care determina spastcitate musculara;
    • boli inflamatorii (poliartrita reumatoida), care provoaca distrugerea articulatiei metatarso-falangiene;
    • tratamente chirurgicale esuate (iatrogenic).

     

    - Motivele consultatiei:

    • deformarea dureroasa a degetelor;
    • bataturi la nivelul proeminentelor;
    • patologia asociata la nivelul antepiciorului (hallux valgus, metatarsalgii etc);
    • rarissim grifa poate apare izolat, beneficiind de un tratament localizat si tintit;
    • incaltamintea devine tot mai greu de suportat, bataturile se generalizeaza, mersul devine tot mai dificil, penibil.

     

    - Evolutia

    • initial, grifele sunt reductibile (degetele pot fi « indreptate » prin actiune externa, manuala) ;
    • cu timpul, tesuturile (tegument, ligamente, capsula articulara) se retracta, iar grifa devine ireductibila (« rigida ») ;
    • degetele devin proeminente si intra in conflict cu incaltamintea, iar la nivelul zonelor de conflict pielea se ingroasa (ca o reactie de aparare), formand treptat o batatura.
    • batatura se poate supra-infecta (osteo-artrita);
    • batatura degetului reprezinta primul motiv de consultatie in chirurgia ante-piciorului;
    • pacienta acuza batatura de la nivelul grifei digitale,  chiar daca este doaro complicatie a deformatiei cauzatoare, hallux valgus (monturi).

     

    Alte deformatii ale degetelor

    # Polidactilia: degete supra-numerare, unite sau nu intre ele

     

    # Bi-falangismul: similar polidactiliei, consta in existenta a doua falange pe acelasi deget

    Bi-falangism deget 1

     

    # Sindactilia: unirea a doua sau mai multe degete

    Sindactilie 2-3

     

    # Megadactilia: deget disproportionat de mare comparativ cu celelalte

     

    # Clinodactilia congenitala: deformarea degetului in plan orizontal

    Clinodactilie congenitala

     

    # Camptodactlia congenitala: grifa izolata, de obicei afecteaza cel de-al doilea deget

     

    Camptodactilie

     

    # Fracturi ale degetelor, consolidate vicios

     

     

    # Brachymetatarsia: nu este o deformatie a degetului, ci a metatarsianului corespunzator, care este mai scurt decat normal

     

    - Tratament nechirurgical

    • incaltaminte larga si comoda, care sa evite conflictul mecanic direct cu degetele deformate;
    • cel mai adesea presupune trecerea la o incaltaminte de tip barbatesc;
    • se pot incerca dispozitive ortetice tubulare de tip textil-siliconic, separatoare digitale siliconice/textile, aplicarea de unguente locale pentru protectia pielii.
    • dispozitivele ortetice au o eficacitate strict limitata, deci un caracter paleativ;
    • kineto-terapia degetelor poate usura situatia, mai ales in faza incipienta, insa nu poate stopa evolutia grifelor catre agravare;
    • serviciile de tip pedicurie-podologie pot diminua grosimea bataturilor si reduce suferinta, insa trebuie realizate parcimonios, pentru a evita aparitia plagilor;
    • tratamentul conservator poate fi aplicat timp de zeci de ani, cu conditia intelegerii si a acceptarii rolului nefast al incaltamintei stramte in geneza suferintei de la nivelul grifelor.

     

    - Tratament chirurgical

    • nu este o chirurgie de tip estetic, ci una de tip functional.
      • este exclusa interventia pentru motive de ordin estetic (disproportiile „inestetice” intre degete, piciorul scobit idiopatic sau neurologic etc).
      • tratamentul este adaptat cauzelor reale;
      • in cazul grifelor secundare piciorului scobit (pes cavus) este imperativ un consult neurologic atent si competent.
      • exista multiple procedee chirurgicale, cu scopul de a reduce lungimea globala a degetului, a decomprima articulatiile si a alungi tendoanele, pentru a nu omite corectia globala a piciorului scobit (pes cavus).
      • scopul final este redarea functionalitatii si formei degetului, respectiv sprijinul digital activ in faza propulsiva a pasului.
      • procedeele chirurgicale pot fi aplicate izolat doar rarissim, in cazurile deformatiilor congenitale;
      • trebuie aplicate principiile  chirurgiei „globale” a ante-piciorului, ce trateaza asociat monturile, metatarsalgiile, grifele digitale, luxatiile degetelor sau piciorul scobit (pes cavus). A trata chirurgical doar grifa digitala, neglijand factorul cauzator (monturile, metatarsalgia sau piciorul scobit) conduce la esec 100% garantat.
      • trebuie evitate interventiile mutilante: amputatia degetului in intregime, amputatia bazei falangei proximale, amputatia articulatiei inter-falangiene sau artrodeza (blocarea) acesteia.
      • trebuie evitate inciziile lungi si interventiile extensive, ce pot provoca cicatrici retractile si recidiva grifei. Chirurgia moderna a grifelor este una mini-invaziva (incizii minime, de circa 1-2 mm).

     

     

    - Anestezia

    • poate fi loco-regionala sau locala (rarissim), in functie de amploarea procedeului operator.
    • anestezia generala sau cea spinala (rahianestezia) sunt posibile, in cazul unor interventii lipsite de dureri post-operatorii.

    - Durata spitalizarii este variabila, mergand de la cateva ore pana la 2 zile si depinzand de tipul interventiei chirurgicale, respectiv de gestiunea durerii.

    - Imobilizarea

    • nu este necesara in nici unul dintre tipurile de interventii chirurgicale, fiind chiar proscrisa.
    • vechiul procedeu de introducere a unor brose metalice Kirschner prin degete, in scopul imobilizarii temporare, trebuie complet abandonat (determina infectii, ankiloza articulara etc).

    - Mersul este imediat, posibil si dezirabil , impreuna cu auto-reeducarea articulatiilor.

    - Profilaxie:

    • odata aparuta, grifa digitala nu dispare spontan, ci are tendinta spre agravare.
    • se va stabili necesitatea/posibilitatea unui tratament chirurgical ce va evita agravarea (transformarea intr-o grifa "fixata"), ce conduce la un picior greu de incaltat.
    • nu exista masuri profilactice, in afara tratarii chirurgicale a cauzei grifei (de ex, tratarea hallux valgus-ului care a provocat grifa).

    - Postoperator:

    • recuperarea este rapida cand operatia se adreseaza doar grifei digitale (rarissim, in cazuri bine selectate), impunand doar masuri chirurgicale (pansamente) si portul unei incaltaminte comode.
    • in cazul tratarii cauzale (hallux-valgus) atitudinea post-operatorie este cea descrisa la capitolul "monturi".

Bolile antepiciorului